Dezvoltarea personală sau cum să manipulezi un public naiv

Ard de nerăbdare de ceva vreme să scriu articolul ăsta, dar nu mi-am găsit cuvintele potrivite până acum (să recunosc că n-am avut nici timp?!), așa că posibil să îngrămădesc multe cuvinte și să bat câmpii puțin (sorry)

Despre ce vorbim noi de fapt atunci când pronunțăm motivație? Despre ce vorbim când pronunțăm putere? Continuă lectura „Dezvoltarea personală sau cum să manipulezi un public naiv”

Tu vrei succes sau împlinire?

Și nu îmi spune că împlinirea e succesul. Da, e, însă eu mă refer a altceva. Fii atent.

Azi am văzut ”Sub aceeași stea”, filmul realizat după cartea lui John Green. Mi-a plăcut, poate pentru că seamănă puțin cu ”A walk to remember” , dar cu siguranță pentru că arată oamenii altfel, la limită, resemnați și totuși împăcați, bolnavi de cancer, și totuși, al naibii de vii. E o poveste de  dragoste – da, iubirea aia specială și magică, dedicată și absolută, dar care e așa doar din cauza situației.

El și ea se întâlnesc într-un grup de oameni bolnavi de cancer, și au două viziuni diferite. El spune că vrea ca oamenii să își amintească de el, vrea să își lase amprenta în vieți și să simtă că pământul îi va simți lipsa. Practic, el mereu a visat succesul, chiar dacă cumva, nu îl atinge așa încât întreaga lume să observe asta, ci îl atinge la nivelul iubirii. Ea îl contraice, îi spune că totul e destinat uitării. Că oamenii lasă în spate durere și evenimente de nivel global, așa că el nu poate avea pretenția să conteze mai mult pentru o lume imensă. El, ca și ea, ar trebui să fie împlinit prin iubire, dăruire, curaj, luptă.

El nu e deloc suprficialul, ci doar are mica lui mare obsesie, precum și ea o are pe a ei. Completarea e perfectă. Dar ea a învățat să accepte și să trăiască cu acceptarea, pe când el e dezamăgit că moartea nu va însemna nimic.

Tu vrei succes sau împlinire? Discutând despre asta azi, m-am gândit din nou…oare câți dintre noi simțim că locul nostru e la înălțime, și câți tratăm viața ca pe un drum lin? Câți vrem succesul recunoscut și cunoscut, și câți vrem doar bunăstarea, confort, împlinire?

Tu ce vrei? Serios, ce vrei?!

Condiția umană

544028-1366x768

Eseu liber

Se spune că  „Oamenilor le e greu să fie fericiţi pentru că văd trecutul mai frumos decât a fost, prezentul mai rău decât este şi viitorul mai dificil decât va fi.”  – Marcel Pagnol. Practic, stă în firea umană să trăim din amintiri, deoarece credem că trecutul nu va putea fi niciodată egalat, să plângem pentru prezent, având concepția că nu stă în puterea noastră schimbarea lui și să ne fie teamă de viitor, de necunoscut. Totul pentru că nimeni nu ne-a spus că omul niciodată nu își va cunoaște potențialul și, nici măcar nu îl va cerceta, dacă el însuși nu își va dărui un vis. Continuă lectura „Condiția umană”