Altruismul nostru de toate zilele

Am băgat de seamă că oamenii sunt uimiți atunci când cineva face un lucru sincer, care nu îi aduce nici un beneficiu material, din proprie inițiativă – ceea ce numim o faptă bună. Văd tot mai des persoane care postează pe facebook imagini cu obiecte pierdute, de la portofele până la cercei, și prin puterea share-ului se face așa încât informația ajunge la deținător. Lucrul ăsta se aplică și la animale pierdute/rătăcite. Am văzut nu o singură dată bătrâni ajutați să urce în autobuz sau ridicați de jos de către persoane tinere, cumpărături căzute și adunate de mâini străine, mâncare, haine și bani oferite săracilor și celor fără casă, cât și multe altele. Sunt convinsă că lucrurile astea se întâmplă frecvent, că există oameni care fie le fac, fie asistă la ele, și totuși ne plângem că oamenii nu mai au omenie. De ce?
Continuă lectura „Altruismul nostru de toate zilele”

O problemă de identificare

Răscolind prin articolele mele vechi – cele scrise cu peste un an în urmă – am început să simt o dezamăgire. S-a amplificat treptat, până la punctul în care m-am întrebat: Eu am scris aici? Pe bune, eu am scris?

Apoi m-am gândit la toata siguranța pe care o aveam când apăsam aceleași taste pe care le apăs și acum, scriind lucruri total diferite. Scriam despre fluturași în stomac și alte lucruri sentimentale. Mă înecam în metafore. Continuă lectura „O problemă de identificare”