Viciul în profunzime

Azi am asistat la o discuție legată de vicii sau, mai exact, de capacitatea sau incapacitatea unui om da a renunța la viciul său. Recunosc că am crescut într-un mediu care a favorizat consumul de alcool – nimic nou, în fiecare zi se nasc copii care urmează să petreacă ani buni pe lângă părinți, unchi, bunici, vecini, prieteni de familie ș.a.m.d care au „probleme” cu alcoolul. Dacă un copil care crește într-o familie de alcoolici va deveni, la rândul lui, alcoolic, e altă poveste, una care se înnoadă și deznoadă pe o grămadă de părți.

E posibil să crești cu ei, și să îți placă să bei orice. E posibil să dezvolți o admirație pentru anumiți membri ai familiei tale și, în modul ăsta, să stai departe de viciu. E posibil să suferi atât de mult încât să îți juri de mic că nu vei repeta aceleași greșeli, că nu vei ajunge la fel, iar de aici fie faci exact cum ți-ai promis, fie faci total pe dos.

Revenind la discuția respectivă: un domn afirma sus și tare că orice om care nu poate să renunțe la orice fel de viciu merită să moară, în contextul în care : 1. are alături de el persoane binevoitoare, care îl ajută și susțin, 2. îi e amenințată grav sănătatea.

I-am catalogat gândirea ca fiind superficială, cu toate că nu știu vreo zi din viața mea în care să nu fi văzut o manifestare a alcoolismului și nu numai.

Suntem proști atunci când ne permitem să spunem că X sau Y merită să moară. Nimeni nu merită să moară pentru că nimeni nu știe ce înseamnă să moară: e o pedeapsă sau o ușurare?

Viciile sunt obiceiuri proaste născute din nevoia de a vindeca răni emoționale. Te simți incapabil și îți găsești alinarea în ceva. Te simți frustrat, părăsit, vinovat, depresiv, singur, respins, lipsit de atenție, slăbit și începi să faci un lucru care îți dă curaj să fii așa cum ți-ai dori. Știi că nu e ok, dar te amăgești că un obicei îți poate face viața mai roz, și ți-o face, pentru câteva minute, ore, zile, luni. E imposibil să nu vină momentul în care constați că te urăști pentru că ți-ai pierdut independența în fața unui drog. Cea mai importantă întrebare e… merită viața ta să se termine?

Meriți să te sinucizi pentru că nu mai ai control? Meriți să mori pentru că undeva în creierul tău motivația a suferit o fractură? Meriți să fii judecat de către toți oamenii ăia care stau pe marginea șanțului și îți urmăresc mișcările împiedicate?

Oamenii care nu te iubesc așteaptă să faci greșeli. Îți pândesc greșelile pentru că greșelile tale sunt hrana lor emoțională: o nouă bârfă între capetele satului, o altă discuție între două babe, la poartă. Ce știu oamenii despre mine? Ce știu despre tine?

Nimic. Singurele persoane care știu cu adevărat ceva despre tine sunt cele în fața cărora îți deschizi sufletul. În fața cărora poți să plângi și să vorbești fără să te oprești doar pentru că simți că te ascultă profund. E o artă sau o înțelepciune să poți privi în rădăcinile unui om, să vrei să-i cunoști începuturile înainte să-ți faci o părere despre existența lui actuală. Nu, nu avem timp de așa ceva.

Am putea, totuși, să ne amintim că singurele persoane despre care știm tot suntem noi înșine. Ne purtăm gândurile și trecutul, avem tatuate pe undeva prin scoarța cerebrală urme ale durerilor și dezamăgirilor – toți le avem, cu vicii, fără vicii.

light-man-new-year-hope

Reclame

3 gânduri despre „Viciul în profunzime

  1. E frumos sa vezi ca cineva s-a gandit la tine, e frumos sa vezi ca, desi nu cunosti real pe nimeni, se leaga prietenii virtuale pline de frumusete…este usor sa te gandesti ca toti prietenii virtuali care iti trimit comentarii … se gandesc la tine, e frumos si parca nu te mai simti singur. Iti multumesc prieten drag, ca pentru o clipa te gandesti la mine si ca vrei sa imi faci o bucurie. Toti avem prieteni, toti avem cunostinte, dar viata, de multe ori, nu ne lasa sa luam legatura cu ei de cate ori vrem, aici in fiecare dimineata si seara ne salutam cu impresii si imagini virtuale. E FRUMOS si PLACUT daca totul e civilizat si cu bun simt! O seara minunata dragi mei!

    It’s nice to see that someone thought about you, it’s nice to see that even though you do not know anyone real, virtual friendships full of beauty … is easy to think that all your virtual friends send comments … think of you is beautiful and if you never feel alone. Thank you dear friend, that for a moment and think of me as you do me a joy. We all have friends, we all have knowledge but life often leaves us to make contact with them whenever we want, here every morning and evening greeting impressions and virtual images. It’s beautiful and pleasant if everything is civilized and good sense! A wonderful evening my dear!

    Apreciază

  2. Era un vers intr-o melodie:,,You’re better than drugs”. Desi nici dependeta de oameni nu e mai…sanatoasa, exista cineva la care sa nu renuntam niciodata. Da, fix ultimul paragraf. Avem nevoie de doze din noi, si la un moment dat cand nu le mai gasim, incepem sa le cautam pe afara. Suntem sub influenta, ar trebui sa fim tratati ca atare(general vorbind). Scrisem mai demult o poezie pe tema, ceva de genul:,,Ca ochii sa-mi cerseasca supradoze/ Prin fum voi inhala fara de stire/Sa-i simt veninul cum imi curge-n sange/Semnat, proscrisul dependent de fericire”.
    Mmm, sa fii dependent de viata si viciul asta sa te slabeasca…cum ar fi? Paradoxal…si se aplica in atatea cazuri.
    Mi-a placut ce am citit, raman la curent 😉

    Apreciat de 1 persoană

Comentează

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s